5 februarie plictisitor.

Nu pot sa'mi scot din cap anumite lucruri de vreo doua saptamani . "de ce"-uri infinite, la care m'am saturat sa ma gandesc. Am citit acum cateva zile un capitol din cartea lui Tudor Chirila, care spunea cam asa "Femeile au nevoie de tandrete, protectie si de pula" . vorba aia, pacat ca barbatii cred ca le pot inlocui pe toate cu ce au intre picioare. Cred ca nu sunt eu in masura sa ii judec pe acesti barbati,bine. Nu toti, insa majoritatea au gandirea asta. "De ce sa'i arat ca tin la ea o data pe luna (macar),cand pot doar s'o fut in draci de cel putin 3 ori pe zi?" 

Adevaru` e ca mult timp eu personal m'am comportat fara principii, m'am sarutat cu 20 de baieti in aceeasi seara,toti prieteni intre ei. I'am facut sa se certe ( ceea ce recunosc ca mi'a facut placere ), sa se bata ,pentru a'si demonstra abilitatile de "mari cocosi" in fata mea. E absolut amuzant, serios. 

Dar pentru prima oara ma hotarasem sa incetez.Sa ma "pun la casa mea" cu un baiat ok, care sa'mi fie mai mult decat iubit, prieten. Sa pot vorbi cu el despre orice prostie,si sa nu spuna " pe pizda asta ar trebui s'o leg la gura" de fiecare data cand as incepe sa povestesc cate ceva. Deci da,cum spuneam,luasem hotararea aia. Problema in schimb apare cand realizezi faptul ca vrei sa te schimbi si n'ai cu cine.:)) Super,nu? Adica mult timp mi'a luat sa realizez ce vreau sa fac cu viata mea "amoroasa", si cand in sfarsit mi'am dat seama, ceva din tine spune "chill,fetita,nu inca". 

Pana mai ieri credeam cu tarie ca mi'ar fi usor sa am o relatie,pentru ca baieti se gasesc la tot pasul. Dar oare chiar acel tip de baiat pe care'l caut? Un prieten mi'a spus mai de mult "Ma,tie nu'ti plac relatiile. Te plictisesti repede,iti place mai mult flirtul decat relatia in sine."  Si da, de ce sa fiu ipocrita si sa nu recunosc? 

IUBESC barbatii. Pe toti, de la un cap la altul. Barbati inalti cu patratele, fund rotund,care iese in evidenta ,parfumati si cu freze misto. Barbati scunzi, dar simpatici, cu putina burtica. Barbati cu tatuaje si piercenguri.Cu barba sau cu cioc. Fumatori,bautori inraiti de alcool. Doctori, avocati, fotbalisti, studenti, liber-profesionisti :)) Barbati mai in varsta, sau , din potriva, chiar foarte tineri. Barbati care se epileaza si care se penseaza,barbati care se dau cu creme si lac de unghii.
Ii iubesc pe toti, si aveam impresia ca nu ma pot opri la unul singur. Gresit. Doar mintea mea bolnava spunea ca nu pot face asta, eu de fapt, pot. Barbatii sunt minunati si nu mi'as putea imagina viata fara ei. 

Bine si nu prea.

Ma tot gandesc de ceva timp la toate prostiile pe care le'am facut de cand mamica mi'a dat drumu singura pe usa si realizez pe zi ce trece mai mult din cate greseli a trebuit sa invat cate ceva nou. Mami spune mereu "mai bine sa inveti din greselile altora decat din ale tale. " . Aiurea. Cel mai bine inveti cand faci o idiotenie, si te dai cu capul ( de preferat,sa vorbim la figurat.) de niste probleme,pe care iti e atat de rusine sa le povestesti altora, incat esti nevoit sa le rezolvi singur. Si cu toate astea e frustrant sa vezi cand la randul tau, dai niste sfaturi, si nu iti sunt ascultate. Cand spui " bai, am trecut prin situatia asta, sa nu faci asa, ca e naspa. " si persoana in cauza face exact opusul a ceea ce ii zici tu. Acum, chiar il inteleg pe prietenul meu care imi spunea tot timpul spre exemplu " nu linge ciocolata de pe biscuiti" , desi stia ca fix asta voi face.(Imi cer iertare) Si cu toate astea, pot spune ca sunt mandra de mine intr'o oarecare masura, pentru ca am reusit sa intrept lucrurile, si ca n'am fost chiar atat de inapta sa cred ca se vor rezolva de la sine. Sunt mandra de mine pentru ca am invatat sa'mi controlez in mare parte gesturile, si sa nu ma plang. Probabil m'as fi urat daca as fi fost una dintre acele persoane frustrate, care crede ca totul se invarte in jurul ei, ca viata "sucks" ( ca tot era 'la moda' printre copiii de 12-13 ani ) . Nu frate. Eu personal poate am o problema. Dar nu inteleg vaicareala asta, [si da, poate prima reactie cand ti se intampla ceva, e sa te revolti, dar apoi cand stai sa te gandesti, daca obisnuiesti sa gandesti, iti dai seama ca nu e chiar ok, si te opresti. apoi, pe masura ce trece timpul, inveti sa te controlezi ] ca lumea se termina daca n'am x lucru,daca Gheorghe de peste strada nu ma iubeste si se uita la sanii Danielei ( care sunt categoric mult mai mari decat ai mei, prin urmare inca un motiv de'a o arunca in fantana pe saraca fata, in clipa cand o vad singura pe strada ). Acum cateva zile, cineva mi'a spus un lucru care probabil n'ar fi trebuit sa ma enerveze, insa a facut'o ,groaznic . " stii. sunt foarte suparat. gaseste'mi o prietena. sunt forever alone, viata mea nu mai are niciun rost. " Ok, Cupidon is here.got it. Ai 16 ani, si daca nu ai o prietena, e motiv de ingrijorare. Fratilor. Toate la timpul lor. Sunt si persoane la 40 de ani care sunt singure si nu plang in coltul baii zi de zi .Persoane care poate n'au un job,si traiesc de pe o zi pe alta, persoane care din putinul lor dau si altora.Ei ce'ar mai putea spune ,atunci, daca viata ta e naspa. ? Ar trebui sa se arunce de pe blocul fostei iubiri, si sa'si lase in urma pisicile,sa moara de foame ?Nu. Acei oameni lupta, sa schimbe ceva. Eu spre exemplu pe deviza asta merg. Cand nu'ti convine un lucru, incerci sa'l schimbi. Acum, folosind o replica pe care mi'a adresat'o cineva de curand.. " nimeni nu e de neinlocuit " , sau nimic.  Si totusi, n'as putea niciodata sa'mi inlocuiesc parintii, sau prietenii ,persoanele care m'au facut sa ma perfectionez dupa fiecare greseala. ( si cu asta m'am abatut de la subiect. ) Nu pot spune ca am regrete fata de vreun lucru pe care l'am facut, pentru ca fiecare m'a invatat cate ceva, desi la momentul respectiv poate am trecut prin niste situatii prin care nu voiam sa trec.
Si da, repet. Sunt mandra de mine ca pot face atatea lucruri si sa fiu buna la toate. Nimeni nu se naste invatat,insa. Ci trebuie sa ai initiativa. Am mai auzit persoane care spun  "as vrea sa fiu asa,dar nu pot " . Nu exista "nu pot", dragilor. Exista doar "nu vreau " .  Atunci cand iti propui ceva, trebuie sa poti sa iti duci pana la capat dorinta.
Si inchei, spunand ca ma duc sa mananc un iaurt delicios de visine, in timp ce prietenii mei ciudati vor citi aberatiile scrise mai sus. Pupici pe portofel.