Jurnal de 9 mai sau Cred că înfloresc cireşii.

    Azi a fost cald şi-a mirosit a cireşe.Probabil pentru a încălzi feţele şi sufletele amorţite ale posomorâţilor de astă-iarnă.( nici cu ziua friguroasă de 27octombrie nu mi-e ruşine). Sau poate pentru a ne face să ne amintim de prieteni vechi,vară şi zâmbete. De fapt, nici nu cred că motivul contează. Azi a fost cald şi m-am gândit la tine. Şi-am fost fericită deşi îmi lipseşti din ziua cusoaresaufără.
    Azi am îmbrăcat din nou rochia albă, mi-am încălţat pantofii negri decupaţi şi m-am uitat în oglindă.
    Azi păream la fel ca ieri,ca acum şapte luni. Azi mi-a fost dor de tine.
    Azi a fost cald şi-a mirosit a cireşe.

5 februarie plictisitor.

Nu pot sa'mi scot din cap anumite lucruri de vreo doua saptamani . "de ce"-uri infinite, la care m'am saturat sa ma gandesc. Am citit acum cateva zile un capitol din cartea lui Tudor Chirila, care spunea cam asa "Femeile au nevoie de tandrete, protectie si de pula" . vorba aia, pacat ca barbatii cred ca le pot inlocui pe toate cu ce au intre picioare. Cred ca nu sunt eu in masura sa ii judec pe acesti barbati,bine. Nu toti, insa majoritatea au gandirea asta. "De ce sa'i arat ca tin la ea o data pe luna (macar),cand pot doar s'o fut in draci de cel putin 3 ori pe zi?" 

Adevaru` e ca mult timp eu personal m'am comportat fara principii, m'am sarutat cu 20 de baieti in aceeasi seara,toti prieteni intre ei. I'am facut sa se certe ( ceea ce recunosc ca mi'a facut placere ), sa se bata ,pentru a'si demonstra abilitatile de "mari cocosi" in fata mea. E absolut amuzant, serios. 

Dar pentru prima oara ma hotarasem sa incetez.Sa ma "pun la casa mea" cu un baiat ok, care sa'mi fie mai mult decat iubit, prieten. Sa pot vorbi cu el despre orice prostie,si sa nu spuna " pe pizda asta ar trebui s'o leg la gura" de fiecare data cand as incepe sa povestesc cate ceva. Deci da,cum spuneam,luasem hotararea aia. Problema in schimb apare cand realizezi faptul ca vrei sa te schimbi si n'ai cu cine.:)) Super,nu? Adica mult timp mi'a luat sa realizez ce vreau sa fac cu viata mea "amoroasa", si cand in sfarsit mi'am dat seama, ceva din tine spune "chill,fetita,nu inca". 

Pana mai ieri credeam cu tarie ca mi'ar fi usor sa am o relatie,pentru ca baieti se gasesc la tot pasul. Dar oare chiar acel tip de baiat pe care'l caut? Un prieten mi'a spus mai de mult "Ma,tie nu'ti plac relatiile. Te plictisesti repede,iti place mai mult flirtul decat relatia in sine."  Si da, de ce sa fiu ipocrita si sa nu recunosc? 

IUBESC barbatii. Pe toti, de la un cap la altul. Barbati inalti cu patratele, fund rotund,care iese in evidenta ,parfumati si cu freze misto. Barbati scunzi, dar simpatici, cu putina burtica. Barbati cu tatuaje si piercenguri.Cu barba sau cu cioc. Fumatori,bautori inraiti de alcool. Doctori, avocati, fotbalisti, studenti, liber-profesionisti :)) Barbati mai in varsta, sau , din potriva, chiar foarte tineri. Barbati care se epileaza si care se penseaza,barbati care se dau cu creme si lac de unghii.
Ii iubesc pe toti, si aveam impresia ca nu ma pot opri la unul singur. Gresit. Doar mintea mea bolnava spunea ca nu pot face asta, eu de fapt, pot. Barbatii sunt minunati si nu mi'as putea imagina viata fara ei. 

Bine si nu prea.

Ma tot gandesc de ceva timp la toate prostiile pe care le'am facut de cand mamica mi'a dat drumu singura pe usa si realizez pe zi ce trece mai mult din cate greseli a trebuit sa invat cate ceva nou. Mami spune mereu "mai bine sa inveti din greselile altora decat din ale tale. " . Aiurea. Cel mai bine inveti cand faci o idiotenie, si te dai cu capul ( de preferat,sa vorbim la figurat.) de niste probleme,pe care iti e atat de rusine sa le povestesti altora, incat esti nevoit sa le rezolvi singur. Si cu toate astea e frustrant sa vezi cand la randul tau, dai niste sfaturi, si nu iti sunt ascultate. Cand spui " bai, am trecut prin situatia asta, sa nu faci asa, ca e naspa. " si persoana in cauza face exact opusul a ceea ce ii zici tu. Acum, chiar il inteleg pe prietenul meu care imi spunea tot timpul spre exemplu " nu linge ciocolata de pe biscuiti" , desi stia ca fix asta voi face.(Imi cer iertare) Si cu toate astea, pot spune ca sunt mandra de mine intr'o oarecare masura, pentru ca am reusit sa intrept lucrurile, si ca n'am fost chiar atat de inapta sa cred ca se vor rezolva de la sine. Sunt mandra de mine pentru ca am invatat sa'mi controlez in mare parte gesturile, si sa nu ma plang. Probabil m'as fi urat daca as fi fost una dintre acele persoane frustrate, care crede ca totul se invarte in jurul ei, ca viata "sucks" ( ca tot era 'la moda' printre copiii de 12-13 ani ) . Nu frate. Eu personal poate am o problema. Dar nu inteleg vaicareala asta, [si da, poate prima reactie cand ti se intampla ceva, e sa te revolti, dar apoi cand stai sa te gandesti, daca obisnuiesti sa gandesti, iti dai seama ca nu e chiar ok, si te opresti. apoi, pe masura ce trece timpul, inveti sa te controlezi ] ca lumea se termina daca n'am x lucru,daca Gheorghe de peste strada nu ma iubeste si se uita la sanii Danielei ( care sunt categoric mult mai mari decat ai mei, prin urmare inca un motiv de'a o arunca in fantana pe saraca fata, in clipa cand o vad singura pe strada ). Acum cateva zile, cineva mi'a spus un lucru care probabil n'ar fi trebuit sa ma enerveze, insa a facut'o ,groaznic . " stii. sunt foarte suparat. gaseste'mi o prietena. sunt forever alone, viata mea nu mai are niciun rost. " Ok, Cupidon is here.got it. Ai 16 ani, si daca nu ai o prietena, e motiv de ingrijorare. Fratilor. Toate la timpul lor. Sunt si persoane la 40 de ani care sunt singure si nu plang in coltul baii zi de zi .Persoane care poate n'au un job,si traiesc de pe o zi pe alta, persoane care din putinul lor dau si altora.Ei ce'ar mai putea spune ,atunci, daca viata ta e naspa. ? Ar trebui sa se arunce de pe blocul fostei iubiri, si sa'si lase in urma pisicile,sa moara de foame ?Nu. Acei oameni lupta, sa schimbe ceva. Eu spre exemplu pe deviza asta merg. Cand nu'ti convine un lucru, incerci sa'l schimbi. Acum, folosind o replica pe care mi'a adresat'o cineva de curand.. " nimeni nu e de neinlocuit " , sau nimic.  Si totusi, n'as putea niciodata sa'mi inlocuiesc parintii, sau prietenii ,persoanele care m'au facut sa ma perfectionez dupa fiecare greseala. ( si cu asta m'am abatut de la subiect. ) Nu pot spune ca am regrete fata de vreun lucru pe care l'am facut, pentru ca fiecare m'a invatat cate ceva, desi la momentul respectiv poate am trecut prin niste situatii prin care nu voiam sa trec.
Si da, repet. Sunt mandra de mine ca pot face atatea lucruri si sa fiu buna la toate. Nimeni nu se naste invatat,insa. Ci trebuie sa ai initiativa. Am mai auzit persoane care spun  "as vrea sa fiu asa,dar nu pot " . Nu exista "nu pot", dragilor. Exista doar "nu vreau " .  Atunci cand iti propui ceva, trebuie sa poti sa iti duci pana la capat dorinta.
Si inchei, spunand ca ma duc sa mananc un iaurt delicios de visine, in timp ce prietenii mei ciudati vor citi aberatiile scrise mai sus. Pupici pe portofel.

Nimic si putin ceva.

Si cafeaua rece are intotdeauna acelasi gust. Si fumul de tigara din bucatarie e atat de gros de'l tai folosind un cutit, iar scaunul pare sa fie inghetat la primul contact al pielii mele cu acesta. Si'i iarna,si'i frig afara. Si cu toate astea e mai usor sa stau in casa intr'o rochita alba,vaporoasa,desfacuta la primii nasturi, decat sa ma imbrac gros,sa'mi pun manusile si un fes ciudat cu canafi gri si sa ies sa ma plimb pe strazile aproape goale,printre oameni cu fete triste si imbatranite,copii cu obraji si nasuri rosii. Ma trezesc din nou stand pe pat, ascultand aceleasi piese cu versuri dubioase (sau fara), la nesfarsit. Si'mi verific telefonul, asteptand sa se intample vreo minune.Ce ?de fapt nici eu n'am aflat inca. Apoi realizez ca mi'e dor de ceva. Acel "ceva" pe care eu il numesc "nimic", si care ma bucura atat de tare uneori.

 Mi'e dor sa fac "nimic" cu prietenii mei. Mi'e dor sa stau langa el , facand "nimic" pe o muzica buna ,ca dupa aceea sa ne dam seama cat de placut e "nimicul" . Acel "NIMIC" , care iti produce o stare de liniste, si totodata , de placere, pasiune, ce te indeamna sa faci "CEVA" .(genul de 'nimic' prin vorbe aka " ce'ai facut azi ? " ; " cumpara o paine cand urci la mine" ; sau 'nimic' ca si gesturi..o mana calda pusa accidental pe un san, respiratia ingreunata datorata unui efort fizic depus in urma altui "nimic", etc,etc.. [ totusi acum nu pot sa'mi dau seama daca erau doar 'nimic-uri' sau 'ceva-uri' ] )

Duc dorul "nimicurilor" pe care mi le spunea mama uneori (acum "nimicurile" s'au transformat in " multe-chestii-care-nu-ma-intereseaza-si-pe-care-evit-sa-le-ascult-inchizand-usa-de-la-dormitor-cand-incepe-sa-deschida-gura" ,stii..adica acel tip de "nimicuri" ce te scot din sarite,dar pe care le'ai asculta,cel mai probabil din politete,dar apoi devin o obisnuinta.)

Din cand in cand, mi'ar mai placea sa discut "nimicuri" cu vechi amici,si nici nu'mi dau seama ce ma impiedica s'o fac. As vrea sa mai simt si acum un mare "nimic" fata de anumite gesturi,de anumiti oameni ce niciodata nu mi fac "nimic" ,si facand asta, fac de fapt, "ceva" .

Si "nimic" din ce am scris nu are noima, asta deoarece postarea insasi e "ceva" ,ce doar eu inteleg, facand absolut "nimic" pentru asta.

Visez.

Uneori am impresia ca traiesc in vreun fel de vis sau ceva de genu` asta. Visez plimbari lungi cu masina iubitului meu imaginar. Plimbari in care el sofeaza beat-mort, iar eu in dreapta lui,stand cu o sticla de vodka si cu o tigara,cu picioarele pe geam,razand incontrolabil pe o muzica house dubioasa.

Visez cum eu si prietenele mele calatorim in orase mari, ne incepem carierele de fotomodele inghesuite in camere ce te fac sa fii claustrofob. Baieti draguti ne cer numerele de telefon,noi acceptam invitatiile. Ne pierdem in aglomeratie, facem mii de poze aiurea. Cheltuim banii pe haine si tigari,dar asta nu'i in neregula,nu'i asa ?Visez chiar si sa devin psiholog,sa am propriul cabinet particular,ziua.


Ma gandesc ca as mai putea sa visez si o viata linistita alaturi de un baiat dulce si romantic,care'mi aduce flori si ciocolata, care imi trimite mesaje cu "Buna dimineata" si "Noapte buna". Un baiat calm si inteligent,ce ma rasfata aducandu'mi micul de jun la pat,alaturi de un suc de portocale proaspat facut de el. Un baiat care nu te lasa sa'ti faci griji in privinta niciunui lucru, ce cauta sa le rezolve pe toate. Un baiat cu serviciu stabil, care sa aiba poze cu mine pe biroul de la munca. Acel tip de baiat cu care sa faci planuri pe anul viitor, sa va ganditi la numele celor 3 viitori copii ai vostri,care te duce in vacante la Paris si iti face cadouri scumpe,care te duce de ziua ta la un restaurant select . Pacat ca visul asta nu ma tine mult..si'mi dau seama apoi ca de fapt visez la..

Un baiat vulcanic, dar hotarat. Acel gen de baiat cu care sa'ti vina sa te certi non'stop, dar la care sa te intorci ,injurandu'l probabil, si dandu'i palme peste cap. Baiatul care crede ca le poate face pe toate.Nu,nu poate, dar eu sa'i las senzatia ca am incredere in fortele sale. Baiatul care nu'mi aduce cadouri,pentru ca cele mai frumoase daruri sunt momentele de ras incontrolabil cu el. Baiatul care isi baga mana in parul meu si'mi atinge fin gatul, apropiindu'ma de dansul,si sarutandu'ma salbatic,apoi. Nu visez genul de baiat care sa vina la mine plangand, si spunandu'mi ca isi cere scuze si ca vrea sa fie cu mine pe vecie. Nu. Ci baiatul suficient de incapatanat incat sa se contrazica cu mine o seara intreaga, dar care sa vrea la 3 noaptea sa'mi apara la usa spunandu'mi cat de gresite sunt gandurile mele, si cu toate astea sa ma tranteasca direct pe patul din camera mea. Nu caut baieti cu dinti perfecti si masa musculara bine definita. Ba mai mult, Imi plac baietii mai "pufosi" Dimineti in care ma trezesc cu cearcane din cauza noptilor nedormite,alaturi de el. Dimineti cu "aroma de cafea" ,par ciufulit, iar eu stand imbracata cu camasa lui, incheiata la 2 nasturi ( suficient incat sa'mi acopere sfarcurile ) , langa el,in pat, pe un cearsaf alb,mototolit. N'as putea niciodata sa'i impun limite acestui baiat,pentru ca l'as iubi prea mult. L'as iubi atat de mult ca dragostea s'ar transforma in pasiune. Intr'o dorinta nespusa de a'i simti respiratia pe pieptul meu tot timpul. Dar el n'ar sti asta niciodata concret. Doar ar banui, in ciuda comportamentului meu rece si totusi uneori posesiv. Cel care sa'mi spuna ca sunt draguta dupa ce mi'a manjit intreaga fata de machiaj, si de care sa ma amuz cand scapa cafeaua in foc,fiind prea ocupat sa ma "vrajeasca", desi noi deja ne stim prea bine. De parca ne'am cunoaste de'o viata,si fata de care nu ne'am putea ascunde lucruri,niciunul dintre noi. Baiatul care nu se supara cand,cu o seara mai inainte am baut o bere cu prietenul lui cel mai bun,cat il asteptam pe el sa ajunga, dar care e destul de gelos, incat se contrazice singur de fiecare data cand nu'i raspund la mesaje, banuind ca as iesi cu altcineva. El e tipul care s'ar copilari de fiecare data cand e in preajma mea, asteptand sa'l alint, sau..sa primeasca altceva. Cel care s'ar aseza pe burta, langa mine, asteptand sa'i fac un masaj ,apoi sa trecem la treaba. Cel in prezenta caruia, nu ar conta cat de beata as fi, pentru ca ar trebui sa am grija sa umblu dupa el cu lamaile si apa plata, iar eu sa fiu fata alaturi de care se trezeste dimineata simtind mirosul de cafea tare de pe noptiera. Cu baiatul asta probabil mi'as dori sa'mi impart tigarile,nervii si patul. Mai ales patul..

In rest,nu mai visez nimic si cu toate astea cred ca tot e prea mult. Pace.:)